Luati ce-i mai bun din ce vi se intampla

Viata este plina de provocari si durere, multe dintre acestea neputand fi controlate de noi. Pentru multe femei diagnosticate cu cancer,

aceasta va fi cea mai traumatizanta  experienta pe care o vor trai. Cancerul este ingrozitor, este o experienta ce iti schimba viata dupa ce mai intai iti ameninta existenta.

Maladia aceasta nu doar ne ameninta  identitatea, ci ne poate arunca in perioade lungi de intuneric si disperare. Fara niciun semn de indoiala, cancerul schimba viata celui bolnav si a celor dragi.  Dar in ciuda devastarii pe care o aduce, indiferent cat de ironic pare, pot fi luate si parti bune din aceasta experienta.  

Cancerul ne asalteaza trupul si mintea, iar tratamentul este traumatizant atat fizic, cat si psihic. Tratamentul lasa cicatrice asupra corpului nostru, asupra mintii noastre, dar si asupra familiei si stilului de viata. Ne lasa simtindu-ne bolnavi, descurajati, goliti, desfigurati. Pentru a supravietui cancerului trebuie sa depasim vulnerabilitatea fizica si cea emotionala. Aceasta lupta ne redefineste caracterul. Apar noi standarde si valori. Apoi cu timpul, cu dragostea celor care ne inconjoara si cu speranta ca este posibil va fi mult mai usor sa identificam noi perspective si oportunitati ce ne vor scoate din starea de disperare adanca. 

In zilele noastre medicii au recunoscut ca oamenii care au trait experiente socante si traumatizante - ca razboiul, atacul sexual, boala sau accidente tragice -  au atins un anumit nivel de dezvoltare personala  Dezvoltarea posttraumatica apare atunci cand indivizii care au trecut printr-un calvar de suferinta si stres sunt mai in masura sa recunoasca schimbarile pozitive ce li se intampla ca urmare a traumei indurate. 

Dezvoltarea posttraumatica este notabila in modul in care ne raportam la ceilalti, in identificarea noilor posibilitati, in puterea personala, schimbarea spirituala si un alt fel de apreciere a vietii. Medicii Calhoun & Tedeschi  au fost in masura sa stabileasca faptul ca trecerea timpului de la traumatism, intelegerea urmarilor traumei, sprijinul social, precum si anumite caracteristici si activitati faciliteaza dezvoltarea posttraumatica. 

Un alt grup de cercetatori s-au concentrat pe redescoperirea personala dupa experienta cancerului mamar. Trauma resimtita nu tine atat demult de boala in sine, ci de suferinta experimentata, de schimbarile si provocarile pe care cancerul le aduce in viata noastra. 

Femeile care au participat in aceste studii de cercetare si-au impartasit povestile lor. Cel mai des mentionate idei sunt acelea ca experienta infruntarii cancerului le-a deschis pentru a gasi noi prioritati in viata, o mai puternica credinta in Dumnezeu, o  noua constientizare a propriei persoane,  o noua constientizare a ideii de sanatate, relatii noi si imbunatatirea celor deja existente, precum si dorinta de a impartasi si de a-i ajuta pe altii.  

Cand ne aflam in mijlocul durerii si luptei ar putea fi imposibil sa intuim schimbarile pozitive, care incep sa germineze in fiecare din noi. O modalitate de a ne da seama cat de mult ne schimba aceasta boala este identificarea valorilor pe care le aveam inainte de diagnostic. 

Ce valori ne guvernau viata? Care era calitatea predominanta a personalitatii noastre? Ce insemna pentru noi fericirea? Cum ne prezentam in lume? Ce insemna un lucru frumos in viata noastra? 

Atunci cand vom avea o imagine a ceea ce eram inainte vom putea observa ceea ce am devenit dupa aceasta trauma. 

Cum a schimbat cancerul filosofia vietii noastre? In ce sens ne-am schimbat? Ce calitati personale s-au schimbat? Ce am invatat din pierderea suferita? Cum putem identifica orice semn de bucurie in experienta cancerului? 

Multi oameni vor merge pe acest pamant uitand sa admire frumusetea ce-i inconjoara. 

Trecerea prin intunericul cancerului, tratamentul acestuia schimba modul in care continui calatoria. Cancerul ne-a obligat sa ne adresam intrebarile grele ale existentei si ne-a recompensat in moduri pe care inca nu suntem in stare sa le acceptam. Pentru a putea invinge cancerul am demonstrat un curaj extraordinar si o putere fantastica. Acum trebuie sa  admitem puterea dobandita si sa apreciem perseverenta noastra. In aceasta consta frumusetea. 

Ne recunoastem in darurile pe care lupta aceasta le-a descoperit in noi: darul sperantei, al noilor prietenii, al compasiunii, a marii lectii a aprecierii lucrurilor marunte: timp sa traim, sa iubim, sa ii ajutam pe ceilalti, sa ne bucuram de fiecare noua zi.

Dupa acest calvar ne-am regasit spiritul si pacea interioara, am gasit momente de ragaz si de frumusete  in aceasta furtuna si astfel am biruit. In intuneric ne-am redescoperit credinta, iar acum ne putem exprima  recunostinta sincera fata de toti care ne-au inspirat si ne-au usurat drumul spre insanatosire. Si pana la urma ne-am regasit in acele expresii frumoase de credinta, in cautarea sufletului si recunostintei.